Arhiva etichetelor: viitor

Emergenţa

De către Gab | Publicat: 23 ianuarie 2010

Aş vrea, în acest articol, să vă povestesc despre un concept pe care eu îl găsesc destul de interesant: emergenţa.

Ce înseamnă pe scurt treaba asta? Cu toate că-i un concept destul de simplu, găsesc dificil să-i dau o definiţie scurtă şi la obiect, cred că mult mai uşor va merge prin exemple.

Să luăm o colonie de furnici, care construieşte muşurioul din imagine. O furnică în sine nu este o fiinţă foarte complexă, şi are un comportament destul de simplu. Studiind o singură furnică nu-ți vei da seama niciodată că mai multe furnici ar putea construi un asemenea muşuroi. Iar geometria muşuroiului nu este scrisă niciunde în prealabil, ci ia naştere “de la sine”.

Regina nu dă ordine, nu există nici o structură ierarhică printre furnici, poate cel mult vreo două-trei categorii, care au roluri diferite.

Alte exemple din lumea biologică ar include roiurile de lăcuste, stolurile de păsări, bancurile de pești. Ați prins ideea, cred.

Peste tot unde avem chestii mici și simple, din care iau naștere “de la sine” chestii mai mari și mai complexe e vorba despre emergență.

Citeşte mai departe »

Publicat în Diverse | De asemenea etichetat , | 17 Comentarii

Ce ne aşteaptă?

De către Gab | Publicat: 12 noiembrie 2009

Pentru tot mai mulți dintre noi devine tot mai evident faptul că ordinea actuală a lucrurilor nu mai poate să continue foarte mult. Pe scurt, asta-i din cauză că trăim într-un mod care nu e sustenabil, cum le place englezilor să spună.

Mai mult decât atât, se pare că am fost aduși în acest punct din cauza unor probleme sistemice, aflate la baza civilizației noastre. Asta ar însemna că o schimbare superficială nu este posibilă. Deci schimbarea va fi una fundamentală.

ruine

Cum va veni această schimbare? În mod ideal, tot mai mulți oameni ar putea să ofere tot mai puțină susținere sistemul actual și să construiască în paralel structuri alternative, iar tranziția să fie una treptată. În mod neideal s-ar putea să vedem o prăbușire a civilizației noastre, a tot ceea ce construim aici de 10 mii de ani încoace.

Cum s-ar putea întâmpla prăbușirea? Greu de estimat. Câteva posibilități ar fi următoarele:

  • O stafidire treptată a economiei actuale, până la uscarea totală.
  • O creștere treptată a autoritarismului în stil orwellian, și o luptă finală între sistemul dictatorial și populație.
  • Un ultim război mondial pentru puținele resurse care au mai rămas de infulecat.

Oricum, cert e următorul fapt: cu cât ai deveni mai puțin dependent de sistemul actual (state, corporații), cu atât ai fi mai puțin afectat.

Alternativa prăbușirii ar fi, după cum am zis mai sus, o tranziție treptată: tot mai mulți oameni ar putea să ofere tot mai puțină susținere sistemul actual și să construiască în paralel structuri alternative.

În plus, a oferi mai puțină susținere sistemului actual aduce și anumite avantaje imediate. Cum ar fi… o viață mai plăcută, mai puțin stresantă.

Și ce înseamnă mai exact a oferi tot mai puțină susținere sistemului actual:

  • În primul rând să nu-ți mai cumperi toate căcaturile de care nu ai nevoie. Asta înseamnă că o să ai nevoie de mai puțini bani, și prin urmare o să fie suficient să lucrezi mai puțin timp pentru bani.
  • În al doilea rând, ce faci cu tot timpul liber pe care-l câștigi? Construiești, participi la ceva nou. Ce înseamnă asta? N-am decât o vagă idee: că ar putea să fie bazat pe comunități locale. De unul singur nu prea poți să faci mare lucru.
Publicat în Antropologie | De asemenea etichetat , | 23 Comentarii

That greedy ape

De către Gab | Publicat: 17 octombrie 2009

225px-Saba-douglas-hamilton

O știți pe tipa asta, Saba Douglas-Hamilton? E una dintre prezentatorii emisiunii Big Cat Diary, de pe Animal Planet.

Are un clip grozav pe Animal Planet care se termină cu:

In a thousand years from now, when our hominid descendants look back at us, will they see us as “one of the great apes” or just “that greedy ape”?

Acuma, eu unul sunt foarte surprins și plăcut impresionat că ceva de genul ăsta a putut să ajungă la TV, pentru că vorbește foarte puternic împotriva mitologiei adânc înrădăcinate în cultura noastră. Aș vrea să văd chestii de-astea mai des. Și probabil că o să le văd, cu toții o să le vedem.

Clipul se poate viziona aici.

Publicat în Antropologie | De asemenea etichetat | 2 Comentarii

Conştiinţa de sine

De către Gab | Publicat: 23 septembrie 2009

Ăsta-i un articol la care mă gândesc de ceva timp.

Este de presupus că ceea ce numim conştiinţă de sine nu a apărut brusc la oameni, ci treptat. De altfel, observăm şi la alte animale indicii care ar putea sugera un început al conştiinţei de sine.

Mai departe: în psihologia de azi este binecunoscut faptul că o mare parte a proceselor mentale care se întâmplă la un om, se întâmplă fără ca acesta să fie conştient de ele. Asta e ceea ce se numeşte mintea inconştientă (denumitea de subconştient este învechită).

iceberg

Defapt, se estimează că raportul dintre conştient şi inconştient este similar raportul dintre partea de suprafaţă a unui aisberg şi partea de sub apă.

Cum a fost descoperită existenţa inconştientului? Prin simplul fapt că procesele care se întâmplau acolo determinau acţiuni inexplicabile pentru mintea conştientă, acţiuni iraţionale, ca să zicem aşa.

Însă, după câte se pare, acţiunile pe care le numim iraţionale sunt defapt decizii optime, dar luate inconştient, pe baza unor interese “ascunse”, care nu sunt cunoscute de mintea conştientă.

Aşadar, e de presupus că în cursul evoluţiei minţii umane de până acum, raportul dintre procesele mentale conştiente şi cele inconştiente a fost în continuă creştere.

Acuma, dacă ar fi să extrapolăm, concluzia ar fi că acest raport va creşte în continuare, până când toate procesele metale se vor petrece conştient, şi nu va mai exista nimic din ceea ce numim iraţional. Sau cel puţin că se va tinde spre situaţia asta.

Problema-i că mie asta nu mi se pare o situaţie chiar ideală. Am impresia că am fi ca un fel de roboţei în cazul ăsta. Oare cum ai putea să exişti fără un sistem de valori în care să te situezi? Afinitatea pentru un anumit sistem de valori în defavoarea celorlalte este în mod clar o decizie iraţională. Pentru că nimic nu are valoare intrinsecă, oamenii sunt cei care atribuie sau nu valoare unei chestii.

Şi fără un sistem de valori, cum ai putea să vrei să faci ceva, orice? Probabil că doar ai exista, complet pasiv la orice se întâmplă în jur.

Asta îmi aminteşte de o discuţie purtată aici cu un individ pe nume Armin. El spunea într-un comentariu din 10 septembrie că “a avea prea multă conştinţă de sine este ca şi cum nu ai avea deloc.”

Publicat în Antropologie | De asemenea etichetat , , , , , | 17 Comentarii

O altă predicţie

De către Gab | Publicat: 10 septembrie 2009

Am citit aici cum că în ciuda credinţei oamenilor că o schimbare majoră este întotdeauna aproape, lucrurile vor continua aşa cum sunt pentru totdeauna.

Eu sunt de altă părere.

Eu spun că şi cei ce trăiau în Evul Mediu spuneau că n-o să se întâmple nimic. Şi totuşi în mod neaşteptat, Renaşterea a venit.

Mai spun că şi pe vremea “comunismului” din estul Europei, oamenii credeau că n-o să scape niciodată de el. Şi totuşi în mod neaşteptat, zidul Berlinului a căzut.

Deci sugerez că, din contră, omenii întotdeauna au tendinţa să creadă că lucrurile o nu o să se schimbe niciodată.

Însă acum, mai mult ca niciodată, o schimbare majoră este apropape. Datorită politicii noastre de creştere nesfârşită, suntem pe cale de a face planeta de nelocuit pentru oameni (şi pentru multe alte specii pe lângă noi).

Aşadar, sunt de părere că una dintre următoarele două chestii foarte interesante se vor întâmpla: sau vom învăţa să trăim în mod sustenabil (ceea ce va reprezenta o majoră schimbare culturală), sau ne vom autodistruge.

Nimic nu poate creşte pentru totdeauna într-o lume finită.

Publicat în Eşantioane culturale | De asemenea etichetat , | 20 Comentarii