Aş vrea, în acest articol, să vă povestesc despre un concept pe care eu îl găsesc destul de interesant: emergenţa.
Ce înseamnă pe scurt treaba asta? Cu toate că-i un concept destul de simplu, găsesc dificil să-i dau o definiţie scurtă şi la obiect, cred că mult mai uşor va merge prin exemple.
Să luăm o colonie de furnici, care construieşte muşurioul din imagine. O furnică în sine nu este o fiinţă foarte complexă, şi are un comportament destul de simplu. Studiind o singură furnică nu-ți vei da seama niciodată că mai multe furnici ar putea construi un asemenea muşuroi. Iar geometria muşuroiului nu este scrisă niciunde în prealabil, ci ia naştere “de la sine”.
Regina nu dă ordine, nu există nici o structură ierarhică printre furnici, poate cel mult vreo două-trei categorii, care au roluri diferite.
Alte exemple din lumea biologică ar include roiurile de lăcuste, stolurile de păsări, bancurile de pești. Ați prins ideea, cred.
Peste tot unde avem chestii mici și simple, din care iau naștere “de la sine” chestii mai mari și mai complexe e vorba despre emergență.
Viaţa, o privire materialistă
Ce se întâmplă dacă timp de o vreme mănânci mai puţină hrană decât ai nevoie pentru a supravieţui? Toată lumea ştie: perzi din greutate. Dacă asta durează pentru o perioadă suficient de lungă de timp, pierzi din greutate până ajungi doar piele şi os, iar apoi mori.
Termodinamic privind problema, hrana pe care o consumăm este transformată în energie, care ne permite să trăim. Energia respectivă este obținută prin arderi la nivel celular, iar combustibilul este hrana consumată.
Din cauza asta, energia hranei se măsoară în calorii, o kilocalorie reprezentând cantitatea de energie necesară pentru a mări cu un grad Celsius temperatura unui litru de apă.
Un bărbat consumă aproximativ 2500 kcal/zi, iar o femeie 2000 kcal/zi. Se poate observa că asta înseamnă destul de mult. E cantitatea de energie pe care ai consuma-o ca să aduci la fierbere 25 sau 20 de litri de apă care inițial era bocnă.
Hrana care conține cea mai multă energie este slănina, ea are 9 kcal/gram, deci pentru a supraviețui ai nevoie să consumi zilnic minim 222 grame de hrană (2000/9). Asta înseamnă minim 81 de kilograme de hrană pe an.
Buuun, acum să încep cu aberațiile.
Să luăm în considerare întreaga biosferă a planetei, și să luăm în considerare un om care reprezintă o porțiune din biosfera asta. Pentru a putea continua să trăiască, el trebuie ca în fiecare zi să-și alipească la corpul său minim 222 grame de materie organică, materie care înainte făcea parte din corpul altei vietăți, pentru ca mai apoi să o transforme în energie necesară supraviețuirii. Și asta indiferent dacă este vegetarian, lacto-ovo-vegetarian sau omnivor.
Obișnuiam să spun că viața este luată cu împrumut, pentru că mâncăm alte vietăți terminându-le viața, iar când vine momentul și noi devenim hrană pentru alte vietăți, dar mi-am dat seama de curând că asta nu e o descriere foarte precisă.
Chair și dacă ar fi să trăiești doar 30 de ani, consumi minim 2400 de kilograme de hrană, din care greutatea ta la sfârșitul vieții nu are cum să reprezinte mai mult de 5%. Restul este consumat. Deci nu poate fi vorba despre un împrumut pe care până la urmă îl returnezi. Prin urmare, o descrie mult mai aproape de realitate a vieții ar fi că ea este un cadou.
Și tot ceea ce ți se cere în schimb este să-ți practici funcțiile tale biologice de mamifer, chestiile pe care oricum nu te poți abține să le faci, ca să spun așa. Restul biosferei nu are nevoie de nimic mai mult de la tine.