Am citit acu ceva vreme în cartea 99 francs a lui Beigbeder despre depresia post-cumpărare, şi pentru cine ştie ce motiv mi-a venit de curând în minte. În cartea cu pricina, personajul principal este un fel de manager la o companie de publicitate, şi e foarte supărat pe viaţă.
Your suffering boosts sales. In our own jargon we call this the “post-purchase downer”. There’s some product that you just have to have, but as soon as you’ve got it there’s something else you have to have. Hedonism isn’t humanism; it’s cash flow. What does it say? “I spend, therefore I am.” But in order to create a need I have to arouse jealousy, pain and dissatisfaction: they are my weapons. And my target… is you.
Blog de urmărit
Kenneth E. Boulding spunea la un moment dat: “Oricine crede că o creştere exponenţială poate continua pentru totdeauna într-o lume finită este sau un nebun sau un economist.”
Pentru cine are ochi să vadă şi urechi să audă, este evident faptul că sistemul economic actual se află în pragul colapsului. Recesiunea nu este nici pe departe gata, iar aparenta stabilitate economică din ultimele luni este obţinută doar prin enorme eforturi, şi prin consumarea ultimelor resurse disponibile.
Până acum cei care se ocupau de veştile despre sfârşitul lumii erau fanaticii religioşi. Dar în ultima vreme avem din ce în ce mai mulţi economişti, oameni cu pregătire raţională, care ne avertizează despre asta. Nu sfârşitul lumii de tot, evident, ci doar sfârşitul lumii aşa cum o ştim noi acum.
Poate că o să se întâmple săptămâna viitoare, poate că în primăvară, poate peste doi ani. Nu se ştie când, dar ce-i cert e că toată treaba nu mai poate continua mult timp.
Ce e de făcut? Să fim pregătiţi, cât mai puţin ataşaţi de sistemul actual, şi atenţi la semne. De exemplu, citiţi-l pe Flavian.