Arhiva etichetelor: agricultura

Citate despre grădinărit

hotdog

Am un set nou şi suculent de eşantioane culturale.

Get’em while they’re hot!

De curând am avut de făcut împreună cu colegii mei un site cu citate despre grădinărit. Şi pot să zic că am găsit acolo câteva citate interesante, pe care vreau să le reproduc şi să discut puţin pe marginea lor.

 

Thomas Henry Huxley (1825 – 1895) se întreabă: Oare ce s-ar întâmpla cu o grădină dacă grădinarul s-ar purta cu toate buruienile, cu toţi viermii, cu toate păsările şi cu toţi cei ce trec prin ea exact aşa cum ar fi vrut el să fie tratat în locul lor? Chiar aşa. Oare ce s-ar întâmpla? Grădinarul nu ar mai avea de lucru, iar grădina respectivă ar înceta să mai existe, ar redeveni “sălbăticie”.

 

James Shirley Hibberd (1825 – 1890) observă: Grădinăritul este întotdeauna mai mult sau mai puţin un război împotriva naturii. În afara conceptului de natură, afirmaţia mi se pare destul de OK.

 

Iar pacifistul secolului, Mahatma Gandhi (1869 – 1948), ce are de spus despre războiul ăsta? A uita cum se sapă pământul şi cum se îngrijeşte solul ar însemna să ne uităm pe noi înşine. Asta cu toate că specia umană a trăit peste 95% din istoria ei de pe planetă fără acest război.

 

Michael Pollan (n. 1955) spune ceva ce-mi place: O peluză cu gazon reprezintă natura sub conducere totalitară. De asemenea, se mai întreabă: În drama absurdă a tunderii peluzei, oare cine era Sisif? Eu sau peluza?

 

Henry David Thoreau (1817 – 1862) afirmă cu convingere: Orice făptură este mai bună în viaţă decât moartă, oamenii, elanii, şi pinii, iar cel ce înţelege corect acest lucru va prefera să mai degrabă să le apere viaţa decât să le-o distrugă. Din nou, se pierde din vedere faptul pe care îl uită şi vegetarienii: că pentru ca orice să trăiască în continuare, trebuie să mănânce, iar pentru ca să mănânce, alte chestii trebuie să moară. Dacă nimic n-ar muri niciodată, n-ar mai exista mâncare, şi cum ar putea toţi să trăiască fără mâncare? Suntem îngeraşi, sau ce?

Citatele în original:

Thomas Henry Huxley: What would become of the garden if the gardener treated all the weeds and slugs and birds and trespassers as he would like to be treated, if he were in their place?

James Shirley Hibberd: Gardening is always more or less a warfare against nature.

Mahatma Gandhi: To forget how to dig the earth and to tend the soil is to forget ourselves.

Michael Pollan: A lawn is nature under a totalitarian rule. In the absurdist drama of lawn mowing, who was Sisyphus? Me? Or it was the lawn?

Henry David Thoreau: Every creature is better alive than dead, men and moose and pine trees, and he who understands it aright will rather preserve its life than destroy it.

Publicat în Eşantioane culturale | De asemenea etichetat , , , , , | 2 Comentarii

Documentarul Home

viatza

Home mi-a plăcut foarte mult. Yann Arthus îmi pare a fi un fel de geniu. Totuşi (sau poate chiar tocmai din cauza asta) mi-am propus să scot la iveală câteva elemente de mitologie culturală din acest film.

Transcrierea întregului documentar se poate găsi aici.

Mai întâi şi întâi, trebuie să nu uit a menţiona că, la fel ca în majoritatea discursurilor ecologiste, se observă din loc în loc conceptul de Natură, ca şi “chestia cealaltă pe care o vedem când ne uităm pe fereastră”. Am scris mult despre asta în articolul ăsta. În plus, mai observăm apariţia din loc în loc a conceptului de “educaţie” în sensul etnocentric pe care l-am explicat aici.

Publicat în Eşantioane culturale | De asemenea etichetat , , , , , , , | 2 Comentarii

Geneza

eden

Întâi şi întâi, mă simt nevoit să menţionez că nu sunt deloc o persoană religioasă. Povestea Genezei mă interesează strict din punct de vedere antropologic. Cred că s-ar putea spune că este printre cele mai răspândite poveşti din cultura noastră, aşa că de ce să nu-i arunc o privire mai atentă?

Ce îmi sare mie în ochi din povestea asta e faptul că agricultura este privită ca un blestem aruncat asupra noastră. În plus, Cain fermierul este personajul negativ, deci în mod clar agricultura nu e privită cu ochi buni. Ţineţi minte ideea asta, o să revin la ea.

Acum, gândiţi-vă la cum e percepută agricultura în cultura noastră. Invenţia agriculturii este considerată cea mai mare binecuvântare din toată istoria umanităţii. Agricultura este defapt percepută ca fiind singurul stil de viaţă cu adevărat uman de a trăi, ca fiind diferenţa fundamentală dintre om şi animal. Din cauza asta, popoarele indigene care nu practică agricultura sunt chiar considerate a fi oarecum sub-umane.

Sesizaţi contradicţia? Agricultura — binecuvântare sau blestem. Cum pot aceste două perspective total contradictorii să existe una alături de cealaltă în cultura noastră?

Notă: eu nu cred nici că agricultura este un blestem şi nici că-i o binecuvântare. Cu toate că în general nu prea îmi place agricultura intensivă, există anumite forme de agricultură cum ar fi permacultura care sunt mult mai “sustainable”.

Publicat în Antropologie | De asemenea etichetat , , , , , , | 6 Comentarii

Doi copaci?

Ascultam acum câteva zile pe Guerilla cum că, dacă fiecare om de pe planetă ar planta câte doi copaci pe an, în nuştiu câţi ani (foarte puţini), s-ar ajunge ca întinderea pădurilor să fie la fel de mare cum era înainte de a se apuca omul de treabă.

Înainte:

inainte

Acum:

dupa

Acum, asta demonstrează o înţelegere nu foarte exactă a ceea ce se întâmplă aici. Eu nu îi condamn. Pentru cei care trăiesc în oraşe de milioane de locuitori, şi care cred că ouăle vin de la supermarket, realităţile biologice care ne înconjoară pot fi mai greu de văzut.

Problema cu cei doi copaci plantaţi este următoarea: dacă asta chiar s-ar întâmpla, şi s-ar reveni la întinderea originară a pădurilor, o foarte mare parte din cei peste şase miliarde de locuitori ai planetei ar muri de foame destul de repede.

Pădurile sunt mult mai puţin eficiente în a produce hrană umană decât un teren cultivat. Iar, contrar opiniei generale, pădurile nu au fost distruse din greşeală. Au fost distruse pentru că ocupau teren de care noi aveam nevoie, teren care era defapt proprietatea noastră.

Notă: Nu spun că revenirea la întinderea originară a pădurilor ar un lucru rău, şi nu spun nici că ar fi un lucru bun. Spun doar că nu văd cum s-ar putea realiza fără o reducere a populaţiei.

Publicat în Eşantioane culturale | De asemenea etichetat , , , | 9 Comentarii

01. Civilizaţia noastră

Mă văd nevoit să încep cu puţină istorie deoarece, din păcate, sistemul educaţional (la fel ca şi multe alte sisteme din jur) este profund disfuncţional.

Fertile Crescent

Civilizaţia noastră este una foarte veche. Leagănul civilizaţiei noastre este în Mesopotamia, care în limba greacă înseamnă “pământul dintre râuri”. Râurile despre care este vorba sunt Tigrul şi Eufratul. După cum îi spune şi numele, Mesopotamia este o zonă geografică, nu un stat sau un imperiu.

Nu este o coincidenţă faptul că Mesopotamia e locul unde a început Revoluţia Agricolă în jurul anului 10.000 îen. Această manipulare fundamentală a mediului înconjurător, care se cheamă agricultură, este în mare parte responsabilă pentru tot ce a urmat.

Publicat în Antropologie | De asemenea etichetat , , , , | 3 Comentarii