Ieri a căutat cineva asta, și cine știe cum, a primit în Google ca și rezultat chiar situl meu. Așa că m-am gândit să-i răspund mai în detaliu, în caz că va căuta din nou.
Dicționarul explicativ al limbii române definește corect ca fiind ceva “care respectă regulile, normele dintr-un domeniu dat; așa cum trebuie.”
La o primă vedere, aș spune că, din moment ce viața (și defapt întreg Universul) este imposibil de cuprins în totalitate prin știință, nu vom știi niciodată dacă ceva e corect sau nu, pentru că nu vom știi niciodată în totalitate regulile după care viața funcționează.
Dar dacă mă gândesc mai bine, și presupunem că există un set de reguli după care totul funcționează, atunci chiar dacă noi nu cunoaștem acest set de reguli, putem totuși spune cu certitudine că tot ce există este corect.
Pe de altă parte, în caz că te referi la un set de reguli definit de cine știe ce sistem moral, atunci clar că viața poate să fie corectă sau incorectă în funcție de modul în care e definit respectivul set de reguli.






Ultima generaţie
Am aflat de ceva vreme că, printre altele, sociologii îşi pierd vremea împărţind populaţia în generaţii. Ultimele patru generaţii sunt după cum urmează:
Litera Z este ultima din alfabet. Oare ce înseamnă asta? Oare denumirile pentru aceste generaţii sugerează o intuiţie inconştientă a sociologilor că ordinea actuală a lucrurilor nu mai poate continua foarte mult timp?
Eu propun ideea că generaţia Z este într-adevăr ultima generaţie, ultima generaţie separată, ultima generaţie care va experimenta prăpastia dintre generaţii.
Ideologia separării aflată la baza culturii noastre începe să se năruie, şi tot mai multă lume observă adevărata realitate, o realitate în care totul este conectat.