Arhivele categoriei: Antropologie

Aici încerc să explic coerent viziunea mea despre lume.

Oameni care au schimbat lumea?

Am citit eu mai demult o treabă şi nu mai reuşesc să o găsesc. Dacă ar putea cineva să-mi dea un link ar fi grozav.

Teoria era că toate personalităţile istoriei nu sunt defapt atât de importante pe cât le credem noi a fi. Că Isus şi Marx şi James Watt n-au făcut defapt treaba singuri. Fiecare a avut o masă de susţinători în jur, şi o lungă linie de precursori în spate. Cu alte cuvinte, s-ar putea spune că toate aceste personalităţi sunt mai mult sau mai puţin un produs al spiritului vremii în care trăiau, şi poate că dacă s-ar fi întâmplat să nu existe, în locul fiecăruia ar fi fost altcineva cam cu acelaşi rol în istorie.

Spre exemplu, Isus a construit pe baze abrahamice, la fel ca şi Mahomed.

james watt

James Watt, în 1763, doar a adus îmbunătăţiri unui motor proiectat în 1712 de către Thomas Newcomen, care doar a adus îmbunătăţiri unui motor proiectat în 1702 de Thomas Savery, care mai mult ca sigur ştia de motorul descris în 1663 de Edward Somerset, care era doar o variaţiune a fântânii cu aburi inventată de către Salomon de Caus în 1615, care semăna foarte mult cu un dispozitiv descris cu 14 ani mai devreme de Giambattista della Porta, care a fost după câte se pare primul ce a adus îmbunătăţiri eolipilei lui Heron din Alexandria, din primul secol al erei noastre.

Publicat în Antropologie | Etichetat , , , | Lăsaţi un comentariu

Ecologia profundă

Prin cultura noastră pluteşte ideea cum că oamenii aparţin unei categorii de fiinţe complet separate de restul comunităţii vii, o idee care nu numai că este în mod evident greşită, ci este şi extrem de periculoasă.

Este foarte periculoasă deoarece, stăpâniţi de iluzia că suntem separaţi şi putem trăi independent de restul comunităţii vii, că nu facem parte din marea reţea a vieţii, vom încerca să distrugem toată viaţa ce nu ne foloseşte în mod direct, exact cum facem acum, iar asta în cele din urmă nu are cum să ducă decât la propria noastră distrugere.

În strânsă legătură cu asta este conceptul de natură, un alt produs al culturii noastre. Ecologiştii hotărâţi să trezească emoţie îi spun uneori Mama Natură, cea care ne-a dat naştere. “Salvaţi Mama Natură,” se zice. Şi chiar în timp ce spun asta, ei dau dovadă că sunt de acord cu una dintre cele mai dăunătoare idei în existenţă: că oamenii aparţin unei categorii de fiinţe complet separate de restul comunităţii vii.

Extincţia vidrei de mare nu e tristă pentru că natura va suferi, ci e tristă şi periculoasă pentru că noi vom suferi, noi adică noi fiinţele vii, inclusiv oamenii. Ideile pe care le circul aici sunt strâns legate de ecologia profundă, poate că vreţi să citiţi mai mult.

În contrast cu ecologia profundă apare antropocentrismul, credinţa că oamenii sunt centrul Universului, şi că trebuie consideraţi a fi separaţi şi deasupra tuturor celorlalte aspecte ale realităţii. Prin urmare, lumea există pentru om, şi aparţine omului.

talking_history

Un vraci şi învăţător Lakota spunea la un moment dat, arătând spre un gândac de pe jos: “Dacă nu era gândacul ăsta, nici eu n-aş fi existat.” Pe de altă parte, civilizaţia noastră se pare că a pierdut toate astea, şi în schimb preferăm să trăim înstrăinaţi şi izolaţi de extraordinara noastră unicitate.

Şi trebuie să subliniez că eu nu spun nimic legat de teoria sălbaticului nobil, teoria care spune că a trăi “aproape de natură” te face să fii cumva moral superior, un fel de sfânt ecologist. Spun doar că în cultura noastră există nişte idei dăunătoare pentru viaţă în general, idei de care am putea foarte bine să ne debarasăm fără să pierdem ceva, şi chiar am avea de câştigat.

Şi o veste foarte bună pentru final: cu puţină atenţie se poate observa cum idei de genul ecologiei profunde prind din ce în ce mai mult rădăcini.

Publicat în Antropologie | Etichetat , , , , , | Lăsaţi un comentariu

Numărul lui Dunbar

600px-logo_sociologysvg

Numărul lui Dunbar e o treabă de care probabil că o să am nevoie pe viitor, aşa că aş face bine să ofer mai multe explicaţii decât un simplu link de Wikipedia.

Pe scurt, povestea este după cum urmează:

Cei care studiază primatele au constatat că în cadrul diferitelor specii, grupurile sociale au diferite dimensiuni. În plus, s-a constatat că există o strânsă corelaţie între dimensiunea acestor grupuri şi dimensiunea neocortexului.

Într-un articol din 1992, antropologul Robin Dunbar s-a gândit să folosescă aceste date pentru a prezice o valoare a dimensiunii grupului social pentru specia noastră, Homo Sapiens. Aşadar, folosind o ecuaţie regresivă liniară, cu date despre 38 de specii de primate, Dunbar a prezis dimensiunea medie a grupului social pentru oameni ca având valoarea de 148. Datorită marii erori de măsurare, pentru nivelul de încredere de 95% intervalul este între 100 şi 230.

În continuare, Dunbar a comparat această predicţie cu diferitele dimensiuni observabile de grupuri de oameni, şi a constatat că valori apropiate de 150 apar prin tot locul, cum ar fi dimensiunea satelor din neolitic, mărimea unei unităţi de bază în armata romană, etc.

Deci teoria e că asta ar fi cam limita de persoane cu care un om poate să menţină o relaţie socială stabilă. Diferiţi antropologi au propus alte valori (cum ar fi 231 sau 290) obţinute prin metode diferite, dar ce e important de reţinut este că o astfel de limită există, indiferent de valoarea ei exactă.

P.S. Chiar în timp ce scriam articolul mi-am dat seama că pe cartelele SIM uzuale se pot ţine maxim 200 de numere de telefon.

Publicat în Antropologie | Etichetat , , | Lăsaţi un comentariu

04. Turism local

Paris

În timp, atracţiile turistice tind să devină invizibile pentru localnici.

Aţi încercat vreodată să vă priviţi oraşul natal ca şi un turist? Dacă da, atunci ştiţi că asta poate scoate la iveală elemente noi. Dacă nu, aţi putea să încercaţi. E interesant.

Luaţi acum în considerare peisajul cultural al civilizaţiei noastre. La fel ca şi localnicii unei regiuni geografice, localnicii peisajului nostru cultural tind să ignore atracţiile turistice. Şi este şi normal să fie aşa.

Cultura noastră este una foarte veche, întinzându-se înapoi în timp dincolo de Grecia Antică până în Mesopotamia, pământul dintre râuri. Prin urmare multe dintre atracţiile turistice fundamentale sunt şi ele foarte vechi la rândul lor. Atât de vechi încat nu le mai dăm atenţie. Dar asta nu le face a fi mai puţin importante. Defapt, chiar asta e ceea ce le face foarte importante. Sunt atât de vechi încât am ajuns să credem că ele au existat aici dintodeauna. Am ajuns să identificăm elementele fundamentale ale culturii noastre cu însăşi natura umană.

Publicat în Antropologie | Etichetat , , | Lăsaţi un comentariu

03. Planeta Pământ

Planeta Pământ

Pământul este o planetă telurică ce orbitează în jurul Soarelui şi care adăposteşte milioane de specii, inclusiv omul.

Soarele este o stea de tipul spectral G şi clasa de luminozitate V, una dintre cele câteva sute de miliarde de stele din galaxia numită Calea Lactee, una din cele câteva zeci de miliarde de galaxii din universul observabil.

Soarele şi întregul sistem solar s-au format acum aproximativ 4,6 miliarde de ani, prin condensarea unui nor molecular de hidrogen. În mai puţin de un miliard de ani, pe Pământ a apărut viaţa.

O scurtă istorie a vieţii pe această planetă:

  • acum 3,8 miliarde de ani au apărut cele mai simple forme de viaţă, procariotele;
  • acum 1 miliard de ani şi-au făcut apariţia organismele multicelulare;
  • acum 500 milioane de ani au apărut vertebratele;
  • acum 200 de milioane de ani au apărut mamiferele;
  • acum 150 de milioane de ani au apărut păsările.
Publicat în Antropologie | Etichetat , , , , , , , , , , | 2 Comentarii

02. Om

Homo Sapiens

Continui această serie de articole cu o scurtă prezentare a speciei Homo Sapiens, numită în limbajul comun om modern. Datele genetice indică faptul că acesta îşi are originea în estul Africii, acum aproximativ 200.000 de ani.

Homo Sapiens este descendentul lui Homo Erectus, care îşi are originea tot în Africa, acum aproximativ 2 milioane de ani. Aceste două specii, precum şi altele, fac parte din genul Homo, a cărei apariţie (acum aproximativ 2,5 milioane de ani) coincide cu primele dovezi arheologice de folosire a uneltelor de piatră, iar astfel, prin definiţie, cu începutul Paleoliticului Inferior.

Folosirea uneltelor de piatră indică transmiterea de tehnici si informaţii de la o generaţie la alta. Desigur, uneltele de piatră sunt doar singurele care s-au păstrat pentru a fi studiate de arheologi, dar e de presupus că erau folosite şi unelte din alte materiale mai uşor de prelucrat cum ar fi lemnul sau alte fibre vegetale.

Publicat în Antropologie | Etichetat , , , , , , , , | 1 Comentariu

01. Civilizaţia noastră

Mă văd nevoit să încep cu puţină istorie deoarece, din păcate, sistemul educaţional (la fel ca şi multe alte sisteme din jur) este profund disfuncţional.

Fertile Crescent

Civilizaţia noastră este una foarte veche. Leagănul civilizaţiei noastre este în Mesopotamia, care în limba greacă înseamnă “pământul dintre râuri”. Râurile despre care este vorba sunt Tigrul şi Eufratul. După cum îi spune şi numele, Mesopotamia este o zonă geografică, nu un stat sau un imperiu.

Nu este o coincidenţă faptul că Mesopotamia e locul unde a început Revoluţia Agricolă în jurul anului 10.000 îen. Această manipulare fundamentală a mediului înconjurător, care se cheamă agricultură, este în mare parte responsabilă pentru tot ce a urmat.

Publicat în Antropologie | Etichetat , , , , , | 3 Comentarii