Arhivele categoriei: Antropologie

Aici încerc să explic coerent viziunea mea despre lume.

Ultima generaţie

Am aflat de ceva vreme că, printre altele, sociologii îşi pierd vremea împărţind populaţia în generaţii. Ultimele patru generaţii sunt după cum urmează:

  • Generaţia Baby Boom: sunt cei care au fost născuţi începând cu cel de-al doilea război mondial, până la sfârşitul anilor ’50. Ei sunt hipioţii.
  • mtv

  • Generaţia X: cei născuţi în anii ’60 şi ’70, aceasta e prima generaţie care a avut la scară largă acces la televiziune în anii de formare, generaţia MTV.
  • Generaţia Y: cei născuţi în anii ’80 şi prima jumătate a anilor ’90, prima generaţie care a avut la scară largă acces la computer şi la internet în anii de formare. Aici sunt şi eu.
  • Generaţia Z: cei născuţi începând cu jumătatea anilor ’90 până acum.

Litera Z este ultima din alfabet. Oare ce înseamnă asta? Oare denumirile pentru aceste generaţii sugerează o intuiţie inconştientă a sociologilor că ordinea actuală a lucrurilor nu mai poate continua foarte mult timp?

Eu propun ideea că generaţia Z este într-adevăr ultima generaţie, ultima generaţie separată, ultima generaţie care va experimenta prăpastia dintre generaţii.

Ideologia separării aflată la baza culturii noastre începe să se năruie, şi tot mai multă lume observă adevărata realitate, o realitate în care totul este conectat.

Publicat în Antropologie | 11 Comentarii

Ce nu merge?

head-question-mark

Ce nu merge aici? Ce n-a mers încă de la început?

Răspunsul copleşitor în cultura noastră este că omul e fundamental defect. După câte se pare, dintre toate speciile de pe planetă, doar una s-a nimerit să fie defectă, şi din păcate este chiar specia noastră.

Ar fi util de aflat cum anume au ajuns oamenii culturii noastre la concluzia că specia umană în general este fundamental defectă.

Până foarte de curând se credea că istoria civilizaţiei noastre este sinonimă cu istoria umanităţii, că a construi civilizaţii este la fel de instinctiv pentru oameni cum este construitul de muşuroaie pentru furnici.

De fapt, când primii exploratori au întâlnit popoare de vânători-culegători, toată lumea era de părere că aceştia au degenerat cumva de la starea noastră naturală de oameni civilizaţi. Nici măcar nu bănuiau că aveau în faţă oameni care trăiau aşa cum au trăit oamenii de când au apărut, de 200.000 de ani.

De menţionat e şi că acum 500 de ani, mai mult de jumătate din suprafaţa globului încă era locuită de oameni care trăiau la fel.

Aşadar, cei care au concluzionat că omul este fundamental defect, priveau doar istoria civilizaţiei noastre, veche de 10.000 de ani. Asta înseamnă doar 5% din istorie, luată doar dintr-o singură cultură. Nu-i un eşantion rezonabil pe care să bazezi o concluzie atât de cuprinzătoare.

Popoarele tribale de vânători-culegători trăiesc în mod sustenabil de 200.000 de ani. Şi vreau să subliniez că nu spun aici să ne întoarcem la stilul de viaţă de vânători-culegători. Asta nu mai e nici posibil şi nici nu e neapărat de dorit. Spun doar că omul nu este defect, iar dovada sunt ei.

Și nu spun nici că acești primitivi sunt un fel de îngeri ecologiști. Poți să te bazezi pe oamenii oricărei culturi că din când în când le mai sare țandăra, din când în când se mai îndrăgostesc de persoana care nu trebuie, din când în când au comportament deranjant pentru cei din jur. Ce au popoarele tribale și noi nu avem este un stil de viață care să funcționeze pentru oameni așa cum sunt ei. Stilul nostru de viață e construit de la premisa că oamenii ar trebui să fie mai buni decât sunt ei în realitate.

Publicat în Antropologie | Etichetat , , , | 8 Comentarii

Pământul eşti tu!

blue-marble

E vorba despre un concurs, dar nu fac asta pentru premiu, ci doar ca să-mi promovez perspectiva. Se cere răspunsul fiecărui participant la întrebarea: Dacă ai fi Pământul pentru o zi, ce ai vrea să transmiţi oamenilor?

Păi, în primul rând transmit acest mesaj doar membrilor civlizației voastre. Cei pe care cu atâta aroganță îi numiți primitivi știu foarte bine să mă audă tot timpul. O să aveți ceva de învățat de la ei, fie că vreți, fie că nu.

Scopul vostru nu era să mă controlați pe mine. Mă descurcam de minune înainte să veniți voi, și o să mă descurc foarte bine și pe viitor pentru că acum aproape am scăpat de voi. Civilizația voastră era sortită eșecului încă de la început.

Și asta nu înseamnă că va trebui să vă întoarceți la epoca de piatră. Înseamnă doar că va trebui să renunțați la antropocentrism și să înțelegeți odată pentru totdeauna că faceți parte din marea rețea a vieții.

Publicat în Antropologie | Etichetat , | 7 Comentarii

Ce ne aşteaptă?

Pentru tot mai mulți dintre noi devine tot mai evident faptul că ordinea actuală a lucrurilor nu mai poate să continue foarte mult. Pe scurt, asta-i din cauză că trăim într-un mod care nu e sustenabil, cum le place englezilor să spună.

Mai mult decât atât, se pare că am fost aduși în acest punct din cauza unor probleme sistemice, aflate la baza civilizației noastre. Asta ar însemna că o schimbare superficială nu este posibilă. Deci schimbarea va fi una fundamentală.

ruine

Cum va veni această schimbare? În mod ideal, tot mai mulți oameni ar putea să ofere tot mai puțină susținere sistemul actual și să construiască în paralel structuri alternative, iar tranziția să fie una treptată. În mod neideal s-ar putea să vedem o prăbușire a civilizației noastre, a tot ceea ce construim aici de 10 mii de ani încoace.

Cum s-ar putea întâmpla prăbușirea? Greu de estimat. Câteva posibilități ar fi următoarele:

  • O stafidire treptată a economiei actuale, până la uscarea totală.
  • O creștere treptată a autoritarismului în stil orwellian, și o luptă finală între sistemul dictatorial și populație.
  • Un ultim război mondial pentru puținele resurse care au mai rămas de infulecat.

Oricum, cert e următorul fapt: cu cât ai deveni mai puțin dependent de sistemul actual (state, corporații), cu atât ai fi mai puțin afectat.

Alternativa prăbușirii ar fi, după cum am zis mai sus, o tranziție treptată: tot mai mulți oameni ar putea să ofere tot mai puțină susținere sistemul actual și să construiască în paralel structuri alternative.

În plus, a oferi mai puțină susținere sistemului actual aduce și anumite avantaje imediate. Cum ar fi… o viață mai plăcută, mai puțin stresantă.

Și ce înseamnă mai exact a oferi tot mai puțină susținere sistemului actual:

  • În primul rând să nu-ți mai cumperi toate căcaturile de care nu ai nevoie. Asta înseamnă că o să ai nevoie de mai puțini bani, și prin urmare o să fie suficient să lucrezi mai puțin timp pentru bani.
  • În al doilea rând, ce faci cu tot timpul liber pe care-l câștigi? Construiești, participi la ceva nou. Ce înseamnă asta? N-am decât o vagă idee: că ar putea să fie bazat pe comunități locale. De unul singur nu prea poți să faci mare lucru.
Publicat în Antropologie | Etichetat , , | 23 Comentarii

Revoluţiile spirituale şi cele sociale

În principiu s-ar părea că revoluțiile au mare nevoie de sex-simboluri. Ilustrație de Irina.

În principiu s-ar părea că revoluțiile au mare nevoie de sex-simboluri. Ilustrație de Irina.

Când cineva se alătură unei revoluții, de orice fel ar fi ea, este răsplătit în moneda revoluției respective, sau cel puțin speră acest lucru. Să explic.

Moneda revoluțiilor spirituale este salvarea sufletului, iar cei care se alătură respectivelor revoluții sunt răsplătiți în moneda respectivă. Revoluțiile spirituale sunt necesare pentru salvarea sufletului. Toată lumea o știe.

Moneda revoluțiilor sociale este egalitatea socială, iar cei care se alătură acestor revoluții sunt răsplătiți în moneda cu pricina. Revoluțiile sociale sunt necesare pentru a obține egalitate socială.

Moneda aduce bunăstare, stare de bine. Asta e ceea ce vrem cu toții.

Fără a face legătura că și religiile încep ca și revoluții, revoluții spirituale, totuși Daniel Quinn surprinde o analogie interesantă în Beyond Civilization:

French philosopher Simone Weil disagreed with Marx, saying that revolution, not religion, is the opium of the masses. Shame on them both for not understanding people and their drugs better. Religion is a barbiturate, dulling the pain and putting you to sleep. Revolution is an amphetamine, revving you up and making you feel powerful. When people have nothing else going for them, they’ll grab either one — or both.

Probabil cei care mă citesc de mai mult timp intuiesc în ce direcție o va lua acum articolul. Care-i revoluția care mă interesează cel mai mult pe mine? Revoluția Agricolă din Neolitic, evenimentul care a dat naștere culturii noastre, revoluție care continuă să ne domine existența, cu toate că nu foarte mulți se gândesc adesea la treaba asta.

Publicat în Antropologie | Etichetat , , , , | 40 Comentarii

That greedy ape

225px-Saba-douglas-hamilton

O știți pe tipa asta, Saba Douglas-Hamilton? E una dintre prezentatorii emisiunii Big Cat Diary, de pe Animal Planet.

Are un clip grozav pe Animal Planet care se termină cu:

In a thousand years from now, when our hominid descendants look back at us, will they see us as “one of the great apes” or just “that greedy ape”?

Acuma, eu unul sunt foarte surprins și plăcut impresionat că ceva de genul ăsta a putut să ajungă la TV, pentru că vorbește foarte puternic împotriva mitologiei adânc înrădăcinate în cultura noastră. Aș vrea să văd chestii de-astea mai des. Și probabil că o să le văd, cu toții o să le vedem.

Clipul se poate viziona aici.

Publicat în Antropologie | Etichetat , | 2 Comentarii

Ne povesteşte Sir Robinson

În ultima vreme m-am uitat din ce în ce mai des la TED Talks, şi am găsit unul care mi-a plăcut foarte mult despre creativitate şi educaţie. Are cam 20 de minute.

Mă întreb câtă lume ştie despre TED Talk-urile astea, şi câţi dintre cei cu putere de decizie (şefi de corporaţii, preşedinţi de state) chiar ţin cont de ele.

Publicat în Antropologie | Etichetat , | Lăsaţi un comentariu

Nazismul e un sistem moral

hitler

  • Nazismul este un sistem moral.
  • Creştinismul este un sistem moral.
  • Marxismul este un sistem moral.

Cei care militează pentru legalizarea eutanasiei sunt nişte persoane foarte morale. La fel ca şi cei care militează împotriva eutanasiei.

La fel când vine vorba despre avort, pedeapsa capitală, sexul între persoane de acelaşi gen, experimentele pe animale. Şi cei care militează pentru şi cei care militează împotrivă sunt persoane foarte morale. Doar că adoptă sisteme morale diferite.

Da. Oricât ar putea să pară de ciudat, există mai multe sisteme morale diferite. Nu doar unul singur scris undeva în legile naturii.

Concluzia? Pentru mine, moralitatea nu este prea valoroasă. Prea multe controverse, prea mult potenţial pentru atrocităţi. Ca şi funcţionalitate principală, ea este cu succes înlocuită de empatie, care nu necesită absolut nici un efort, fiind înnăscută în fiecare (sau cel puţin în vasta majoritate dintre noi).

Publicat în Antropologie | Etichetat , , , , , | 23 Comentarii

Piramide

piramida

Contrar impresiei generale, constructorii piramidelor nu erau sclavi. Istoricii sunt siguri de asta. Dovezile arheologice o dovedesc.

Totuşi, asta nu înseamnă că aceştia duceau o viaţă grozavă. Dovezile arheologice mai indică şi o alimentaţie puţin variată şi proastă, vertebre tocite de munca grea, şi aşa mai departe.

Din moment ce vechii egipteni cunoşteau scrisul, există şi izvoare istorice scrise care confirmă aceste două aspecte, constructorii piramidelor nu erau sclavi, dar totuşi duceau o viaţă de tot rahatul. Diferenţele dintre săraci şi bogaţi erau extreme, aceştia din urmă trăind într-un lux de neimaginat pentru ceilalţi.

Acuma, se naşte întrebarea: de ce anume acceptau aceşti oameni să trăiască aşa? Iar răspunsul este mai mult decât simplu: pentru că pur şi simplu nu vedeau să existe vreo alternativă.

Faraonului Khufu i-au trebuit douăzeci şi trei de ani ca să-şi construiască Marea sa Piramidă din Giza. Pentru asta, cam 1100 de blocuri de piatră, fiecare cântărind în jur de două tone şi jumătate, trebuiau scoase din carieră, mutate, şi amplasate în fiecare zi, pe tot parcursul sezonului anual de construcţie care dura cam patru luni.

Totuşi, în mod surprinzător, Khufu nu fost nevoit să exercite nici o forţă asupra muncitorilor săi.

În mod similar, nici Bill Gates nu trebuie să exercite nici o forţă asupra muncitorilor săi pentru a-i construi piramida, o piramidă care cu siguranţă că întrece de sute de ori piramida lui Khufu, cu toate că nu este construită din piatră.

Nu este nevoie de nici un control deosebit pentru a face din oameni constructori de piramide, dacă aceştia consideră că nu au nici o alternativă. Ei vor construi orice li se spune să construiască, indiferent dacă este vorba de piramide, zgârie-nori sau software pentru calculatoare.

Publicat în Antropologie | Etichetat , , , , , , | 8 Comentarii

Conştiinţa de sine

Ăsta-i un articol la care mă gândesc de ceva timp.

Este de presupus că ceea ce numim conştiinţă de sine nu a apărut brusc la oameni, ci treptat. De altfel, observăm şi la alte animale indicii care ar putea sugera un început al conştiinţei de sine.

Mai departe: în psihologia de azi este binecunoscut faptul că o mare parte a proceselor mentale care se întâmplă la un om, se întâmplă fără ca acesta să fie conştient de ele. Asta e ceea ce se numeşte mintea inconştientă (denumitea de subconştient este învechită).

iceberg

Defapt, se estimează că raportul dintre conştient şi inconştient este similar raportul dintre partea de suprafaţă a unui aisberg şi partea de sub apă.

Cum a fost descoperită existenţa inconştientului? Prin simplul fapt că procesele care se întâmplau acolo determinau acţiuni inexplicabile pentru mintea conştientă, acţiuni iraţionale, ca să zicem aşa.

Însă, după câte se pare, acţiunile pe care le numim iraţionale sunt defapt decizii optime, dar luate inconştient, pe baza unor interese “ascunse”, care nu sunt cunoscute de mintea conştientă.

Aşadar, e de presupus că în cursul evoluţiei minţii umane de până acum, raportul dintre procesele mentale conştiente şi cele inconştiente a fost în continuă creştere.

Acuma, dacă ar fi să extrapolăm, concluzia ar fi că acest raport va creşte în continuare, până când toate procesele metale se vor petrece conştient, şi nu va mai exista nimic din ceea ce numim iraţional. Sau cel puţin că se va tinde spre situaţia asta.

Problema-i că mie asta nu mi se pare o situaţie chiar ideală. Am impresia că am fi ca un fel de roboţei în cazul ăsta. Oare cum ai putea să exişti fără un sistem de valori în care să te situezi? Afinitatea pentru un anumit sistem de valori în defavoarea celorlalte este în mod clar o decizie iraţională. Pentru că nimic nu are valoare intrinsecă, oamenii sunt cei care atribuie sau nu valoare unei chestii.

Şi fără un sistem de valori, cum ai putea să vrei să faci ceva, orice? Probabil că doar ai exista, complet pasiv la orice se întâmplă în jur.

Asta îmi aminteşte de o discuţie purtată aici cu un individ pe nume Armin. El spunea într-un comentariu din 10 septembrie că “a avea prea multă conştinţă de sine este ca şi cum nu ai avea deloc.”

Publicat în Antropologie | Etichetat , , , , , , | 17 Comentarii