Obţinerea hranei

Asupra fiecăruia dintre noi se exercită o imensă presiune de a juca după “regulile sistemului”.

Presiunea asta se exercită printr-o groază de metode, dar cea mai fundamentală dintre ele este următoarea: dacă nu ai bani, nu primești de mâncare.

Prin urmare chestiunea hranei este esențială pentru orice aspirant la “evadarea din sistem”.

După câte bag eu de seamă, hrana se poate obține în două moduri diferite:

  • Direct de la sursă, prin agricultură, vânătoare, pescuit, cules, etc. Pentru agricultură ai nevoie de un teren al tău, iar pentru vânătoare și pescuit ai nevoie de autorizații care din câte am înțeles costă o grămadă de bani.
  • Indirect, de la persoane care au deja mai multă hrană decât au nevoie și sunt dispuși să-ți ofere și ție din ea, fie gratuit (familie, prieteni apropiați), fie în schimbul a ceva ce au ei nevoie de la tine. De obicei acest ceva sunt banii, dar ei sunt de preferat doar pentru că pot fi cu ușurință convertiți în orice fel de produs sau serviciu disponibil pe piață. Teoretic vorbind, ar trebui să poți primi hrană în schimbul muncii tale, mai ales dacă asta se practică într-un cerc larg de prieteni și cunoștiințe. Menționez aici că nu trebuie să fie vorba neapărat despre muncă necalificată. Să zicem că ești un instalator care lucrează pe de gratis și care tot timpul este binevenit la masă la câțiva zeci/sute de “clienți”.
Acest articol a post publicat în Diverse şi etichetat , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

6 Comentarii

  1. Radu
    Publicat 29 martie 2010 la 2:59 pm | Legătură permanentă

    agricultura si vanatoarea sau pescuitul sunt tot indirecte. direct e din pom, iar in cazul pescuitului, doar daca stii sa prinzi pestele cu mana. In orice alta situatie iti trebuie unelte – intermedierea om-natura se face prin unelte. Uneltele costa bani – sau energie si timp. De-asta agricultura este si o afacere si de-asta exista sistemul de care zici.

    apropos: in procurarea hranei printre oameni, mai exista si alte metode precum furtul, jaful sau cersitul, si in cazuri extreme si foarte rare, canibalismul (doamne fereste sa mai trecem prin vreun WW)

    … ca mi-ai adus aminte, nu mai vin astia cu comanda ? iar intarzie pizza :-))))

    • Gab
      Publicat 29 martie 2010 la 3:33 pm | Legătură permanentă

      Cand vorbeam despre direct/indirect, nu mă refeream la unelte, ci mă refeream dacă obţii hrana de la cineva care o are sau dacă o obţii direct din ceea ce ai numi “natură”.

      Iar în paranteză fie spus, şi alte maimuţe antropoide folosesc unelte dar totuşi nu îşi cumpără hrana.

      La furt nu m-am gândit. E şi asta o metodă, ce-i drept.

      • Radu
        Publicat 29 martie 2010 la 4:25 pm | Legătură permanentă

        Productia hranei este intermedierea intre entitatea biologica si natura. Tot ce inseamna prelucrare sau productie inseamna indirect. Si albinele intra in categoria asta. Ca si oamenii, muncesc pentru a-si produce hrana. Si nu au unelte desi stiu sa construiasca faguri.
        Natura este conditionata de unelte si atunci cand vorbim de agricultura sau recolta. Si noi, exploatam albinele, si sunt uneltele (sau prietenele) noastre.
        Mierea nu vine direct din natura, este produsa indirect de natura fiind procesata de ale creaturi care tot din natura fac parte. Si uneltele sunt produse tot cu resurse naturale. Si banii tipariti au la baza resurse naturale folosite in industrie.

        Revin la ideea mea: direct de la natura e sa iei cu mana goala. Deoarece precum albinele, faptul ca avem un sistem poate fi considerat natural, pentru ca noi facem parte din Natura, deci si sistemul nostru valoric este… natural :-)

        Este ca nu ti-ai pus niciodata problema la modul recursiv ?

  2. Gab
    Publicat 29 martie 2010 la 6:44 pm | Legătură permanentă

    Dacă absolutizezi, evident, poți spune sau ca totul intră la categoria direct, sau că totul intră la categoria indirect.

    De obicei și mie îmi place să fac analize de-astea. În mod similar ajunsesem mai demult la concluzia că poți încadra toate produsele la categoria servicii și la fel de bine poți încadra toate serviciile la categoria produse.

    Totuși, de data asta am încercat să fac o analiză mai practică, și să las filosofiile la o parte ;)

  3. blimpyway
    Publicat 5 aprilie 2010 la 3:11 am | Legătură permanentă

    cred ca mai mult e problema de perceptie decat de filosofie, adica de la ce nivel de autonomie alimentara problema banilor si a jobului inceteaza de a fi critica.
    Adica ce-l face pe om sa nu-l mai framante intrebarea “pai daca nu mai am servici ce mananc?”

    mancarea este doar o emblema – locuinta, caldura, apa, haine, sau “indulgentele” oferite de electricitate, sistem medical ori scoala pot fi percepute ca esentiale.

    Deci mi se pare important: ce putem face pentru a scapa de aceasta presiune a venitului?

    • Gab
      Publicat 6 aprilie 2010 la 4:13 pm | Legătură permanentă

      La modul general, răspunsul e foarte simplu, dar nici nu dă prea multe informații. Soluția ar fi să faci rost de cât mai multe necesități prin alte metode decât cu bani, sau măcar cu cât mai puțini bani.

      Și, eventual, să câștigi ceva bani altfel decât printr-un job de la 9 la 5.

      Cum? Ține de posibilitățile și de imaginația fiecăruia.

      Haine la second hand se găsesc cu 2 lei bucata.

      Din fericire apă potabilă gratuită este disponibilă în majoritatea zonelor din țară.

      Locuință? Ferice de cei care au una a lor.

      Pregătesc un articol mai general pe tema asta generală :)

Un Ping

  1. De către Sunt un omnivor locavor « Irina's blog in 29 martie 2010 la 3:03 pm

    [...] Despre hrană a scris și Gab ieri, aici. Iar aici e un alt filmuleț care în ciuda ritmului mi-a plăcut destul de [...]

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>