Aş vrea, în acest articol, să vă povestesc despre un concept pe care eu îl găsesc destul de interesant: emergenţa.
Ce înseamnă pe scurt treaba asta? Cu toate că-i un concept destul de simplu, găsesc dificil să-i dau o definiţie scurtă şi la obiect, cred că mult mai uşor va merge prin exemple.
Să luăm o colonie de furnici, care construieşte muşurioul din imagine. O furnică în sine nu este o fiinţă foarte complexă, şi are un comportament destul de simplu. Studiind o singură furnică nu-ți vei da seama niciodată că mai multe furnici ar putea construi un asemenea muşuroi. Iar geometria muşuroiului nu este scrisă niciunde în prealabil, ci ia naştere “de la sine”.
Regina nu dă ordine, nu există nici o structură ierarhică printre furnici, poate cel mult vreo două-trei categorii, care au roluri diferite.
Alte exemple din lumea biologică ar include roiurile de lăcuste, stolurile de păsări, bancurile de pești. Ați prins ideea, cred.
Peste tot unde avem chestii mici și simple, din care iau naștere “de la sine” chestii mai mari și mai complexe e vorba despre emergență.
Dar proprietatea de emergență nu este limitată la sistemele biologice. Un fir de nisip e o chestie simplă, un vânt constant într-o direcție constantă e iarăși o chestie simplă. În schimb dunele de nisip cu încrețiturile de pe ele sunt niște chestii mai mari și mai complexe.
Mai vreți? Mai sunt: Internetul. Toată complexitatea asta care ia naștere fără să fie proiectată de nimeni, și fără ca cineva să aibe măcar idee în ce direcție se îndreaptă. Ar fi putut cineva să prevadă Wikipedia, YouTube sau blogurile?
Dar să nu rămâneți cu impresia greșită că este vorba doar de vreo ciudățenie specifică sistemelor fizice. Să luăm un exemplu din matematică: fractalii. Ia priviți ce se obține când aplicăm în mod repetat formula z(n+1) = z(n)^2 + c
Ce înseamnă asta?
Păi, asta înseamnă niște chestii: că întregul este mai mult decât suma părților componente, că o știință care nu vrea să accepte asta nu va înțelege niciodată întregul, pe care nu ai cum să-l înțelegi decât privindu-l cum se desfășoară.
Și ce observăm când îl privim cum se desfășoară? Observăm că toată complexitatea asta din jur nu este un accident, că apariția vieții nu este un accident, că evoluția ei nu este un accident, și că nu are cum să înceteze odată cu apariția omului oricât de mult am crede noi asta.
E destul de diferit de ceea ce am învățat la școală, ce ziceți?
17 Comentarii
Suntem vii si organizarea noastra functineaza de la sine cand e vie.
Aici ceva : http://en.wikipedia.org/wiki/Synaesthesia#Links_with_other_areas_of_study
Limbajul nu a aparut la intamplare, “hai sa dam cu zarul sa vedem cum numim asta” nici “gandit” nu a fost.
Da, clar. Limbajul e un alt exemplu de structură complexă apărută “de la sine”, emergent…
Foarte tare chestia asta cu emergența. Ai putea să dai și linkul cu furnica, știi tu care.
Să fie vorba despre furnicuța firavă?
NUUUU, aia cu pătrățele și cu autostrada!
Oricum, observ că-s tari furnicile de dat exemple în multe situații.
A, e vorba despre furnica lui Langton, un alt exemplu de emergență în matematică.
f bun articolul:)
Mulțumesc… cred.
Interesant :D mai ales musuroiul de furnici :)
In orice chestie aparent finita se afla infinitul. Suntem infinit de mari si infinit de mici. Suntem compusi din universuri, care la randul lor sunt compuse din universuri…Suntem sursa inepuizabila de energie
Și în același timp facem parte din universuri, care la rândul lor fac parte din universuri…
interesant doar ca termitele nu-s furnici… sau ca sa-l parafrazez pe Raducioiu care zicea ca sarbii-s mai romani decat francezii: albinele sunt mai furnici decat termitele http://en.wikipedia.org/wiki/Termite
Un savant Adrian Bejan chiar a infiintat teoria constructala care studiaza formele emergente din natura/societate si principiile care le anima. Spre deosebire de explicatiile bazate pe fractali, care-s descriptive (seamana cu formele din natura) explicatia constructala e predictiva, de ex. spune de ce arborele bronhial in plamani are 23 de ramificatii si nu alt numar.
http://en.wikipedia.org/wiki/Constructal_theory
Interesant e si ca legea constructala – care sta la baza teoriei sale – poate fi interpretata ca o definitie alternativa pentru viata (sistem viu) mai generala decat cele existente.
Interesantă teoria asta constructurală. Ai studiat-o în detaliu?
nu, nu am studiat in detaliu…am dat de concept prin altcineva care incerca sa aplice ideile in proiectarea de turbine eoliene. Nu stiu ce succes a avut.
Vroiam să te întreb care e principalul element ce o diferenţiază de termodinamica mainstream, dar cred că l-am descoperit: pare să fie vorba despre o prespectivă mai teleologică, în care funcţia dictează structura şi nu invers.
Îmi place.
Pai se ocupa oarecum de lucruri diferite, tiparele, structurile emergente ce apar pentru a optimiza transferul de substanta si energie, nu numai de caldura.
Nu stiu daca e clasificabila ca o perspectiva teleologica, deoarece insasi definitia se refera la sisteme care evolueaza, adica in care au loc aleator modificari mai mici sau mai pronuntate si acele modificari care aduc o imbunatatire a transferului de “energie” sunt pastrate celelalte dispar. E forma care rezulta din functie/functionare, numai ca vrea sa descrie mai bine detaliile procesului.