De ce nu este corectă viaţa?

Ieri a căutat cineva asta, și cine știe cum, a primit în Google ca și rezultat chiar situl meu. Așa că m-am gândit să-i răspund mai în detaliu, în caz că va căuta din nou.

Dicționarul explicativ al limbii române definește corect ca fiind ceva “care respectă regulile, normele dintr-un domeniu dat; așa cum trebuie.”

La o primă vedere, aș spune că, din moment ce viața (și defapt întreg Universul) este imposibil de cuprins în totalitate prin știință, nu vom știi niciodată dacă ceva e corect sau nu, pentru că nu vom știi niciodată în totalitate regulile după care viața funcționează.

Dar dacă mă gândesc mai bine, și presupunem că există un set de reguli după care totul funcționează, atunci chiar dacă noi nu cunoaștem acest set de reguli, putem totuși spune cu certitudine că tot ce există este corect.

Pe de altă parte, în caz că te referi la un set de reguli definit de cine știe ce sistem moral, atunci clar că viața poate să fie corectă sau incorectă în funcție de modul în care e definit respectivul set de reguli.

Acest articol a post publicat în Eşantioane culturale şi etichetat . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

13 Comentarii

  1. Publicat 26 noiembrie 2009 la 11:47 am | Legătură permanentă

    Ah, dacă prin «corect» se înţelege «richtig»… sau se înţelege «ethisch»? E vorba de justiţie morală? Păi Dzeu cică nu este neapărat «drept», dar este «milostiv» — whatever that means.

    Oricum, nu poţi răspunde la o întrebare atât de vagă şi care înseamnă altceva în funcţie de cine o pune.

    O viaţă corectă, numai într-o lume mai bună şi mai dreaptă — cea de apoi.

  2. Publicat 26 noiembrie 2009 la 12:24 pm | Legătură permanentă

    Despre cuvantul corect, ce am scris eu pe un forum, mai demult. Ma “autocitez” hahah :) :

    Sunt impotriva acestui cuvant : “corect”, si a altor cateva pe care de catva timp nu le mai folosesc, cum ar fi “minciuna”, “adevar” , “fals”, “real”, “datorie”, ” dreptate” si altele, acum scriu despre “corect”.

    O situatie exemplu : Un om mai slab fizic este batut de unul mai puternic. cel slab scoate un cutit sau arma si-l omoara pe cel puternic. E corect ? Raspunsuri :

    Pai nu ! – cel slab ar fi trebuit sa lupte onorabil cu aceleasi mijloace ! ?

    Da ! cel slab nu are ce altceva sa faca !

    Nu ! Nu se poate sa omori un om doar pt ca te “bate” (la modul general) ! Cel slab e de vina ca e slab, si nu e la fel de puternic ca celalalt, daca ar fi nu ar trebui sa fie asa violent doar pentru a opri violenta celuilalt

    E “corect” ca cel slab e slab, si cel puternic e puternic ? Aici “corect” nu mai are sens, este micut si neansemant.

    “Dreptate” la fel. Intreaga organizare a societatii bazata pe aceste cuvinte apare ca organizarea unor copii speriati intr-o camera intunecata

  3. Publicat 26 noiembrie 2009 la 4:11 pm | Legătură permanentă

    Viata doar este..

    Semnificatia cuvantului “corect” precum si atribuirea unei estimari calitatative vietii prin prisma acestei semnificatii este o chestiune care exista doar in mintea noastra..si sa nu uitam ca fiecare din noi are o cu totul alta viziune…si intelegere..

    Prin urmare intr-adevar.. intrebarea nu isi are rostul…

    Poate ca ar fi mai usor de facut astfel de estimari folosind concepte palpabile si masurabile.. De exemplu in loc sa judecam daca ceva e “corect” sau “gresit” ne putem intreba daca ceva “merge” sau nu, in concordanta cu niste asteptari si ele…bine definite..

    • Publicat 26 noiembrie 2009 la 5:11 pm | Legătură permanentă

      Excelent. In sfarsit o opinie cu care pot fi de acord in totalitate.

    • Gab
      Publicat 26 noiembrie 2009 la 6:03 pm | Legătură permanentă

      Clar! Mă refer la chestia cu “merge”.

      Funcționalitatea este cu siguranță un paramentru care poate fi evaluat cu ușurință.

  4. Publicat 26 noiembrie 2009 la 4:38 pm | Legătură permanentă

    Viaţa nu e corectă pentru că nu o trăim. Dacă am trăi-o nu ne-am mai gândi la ea. Dacă am ştii să trăim indiferent de ce ni s-ar întâmpla atunci viaţa n-ar mai fi o problemă.

    • Gab
      Publicat 26 noiembrie 2009 la 6:08 pm | Legătură permanentă

      Deci dacă ne-am trăi într-adevăr viața, dacă am fi tot timpul “în moment”, nu ne-am mai gândi atât la toate cele, cum ar fi întrebarea dacă viața este corectă sau nu.

      Cred că am înțeles.

  5. Publicat 26 noiembrie 2009 la 4:45 pm | Legătură permanentă

    …şi mersi pentru răspuns :)

  6. lupul cel rau
    Publicat 30 noiembrie 2009 la 11:32 am | Legătură permanentă

    eu cred ca debitezi numai prostii, esti vreun filozof ceva?
    oricum, mai bine de jumate din blogul asta e fucking crap.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Subscribe without commenting