Se naște întrebarea, care este moneda Revoluției Agricole? De ce a fost necesară Revoluția Agricolă? Ce au primit în schimb oamenii care s-au alăturat ei?
Știm deja că adoptarea stilului de viață agrar nu a adus o îmbunătățire nici în speranța de viață, și nici în calitatea acesteia. În paleoliticul superior (cei mai recenți strămoși vânători-culegători), speranța de viață era de 33 de ani, iar în neolitic (primii noștri strămoși agricultori), speranța de viață a scăzut la 20 de ani. De-abia la începutul secolului trecut speranța de viață din cadrul civilizației noastre a ajuns să o depășească semnificativ pe cea din paleolitic.
Atunci să fie oare vorba despre calitatea vieții? Poate că odată cu adoptarea agriculturii oamenii au început să trăiască mai puțin dar mai bine. Nu. Oare ce indică mai bine calitatea vieții decât alimentația? Dovezile arheologice arată ceea ce ar spune și simțul comun: că agricultorii aveau o alimentație mult mai puțin variată și prin urmare mai nesănătoasă decât predecesorii lor vânători-culegători. Mai mult decât atât, agricultorii de pretutindeni sunt mult mai puternic afectați de secete decât vânător-culegătorii.
Și atunci totuși ce au primit în schimb cei care s-au alăturat Revoluției Agricole? Răspunsul e mai la îndemână decât credeți: putere. Se observă peste tot la granița de expansiune a civilizației noastre. Suntem mai puternici decât semenii noștrii vânători-culegători. Mania puterii și a controlului (da, Irina, știu) se observă pretutindeni în cultura noastră.
Totuși, se observă că și stilul de viață tribal prezintă o atracție pentru oameni. Membrii unora dintre triburile pe care am încercat să le asimilăm au preferat să lupte până la moarte, știind că nu au cum să câștige, decât să treacă de partea noastră. Ce primeau ei atât de valoros de la stilul lor de viață? Care este moneda originară? Impresia mea este că-i vorba despre conexiune.
Conexiune între oameni, conexiune cu restul comunității vii, cu restul Universului. Membrii culturii noastru spun că omul există pentru a cuceri și a conduce lumea, dar asta ne face să trăim aici ca și o armată de ocupație, înstrăinați din cauza extraordinarei noastre unicități. Nu-i ușor ca lumea să existe special pentru tine…
40 Comentarii
“When people have nothing else going for them, they’ll grab either one — or both.”
Ciudat, da fraza asta rezoneaza atat de mult cu mine pentru ca de cand ma stiu caut calea de mijloc si cateodata ma simt… agasat… de persoane care vor ori una or alta…
Asta nu ar fi chiar asa de mare deranj… da cateodata ma trezesc fix intre doua persoane din astea si tot pe mine ma doare capu!… Presupun ca asa imi trebuie daca vreau sa stau la mijloc…. :|
Mda, e cam nasol să ajungi prins la mijloc. Sfatul meu: just let go. Nu trebuie să fii perfect, nu toată lumea trebuie să te placă. Go with the flow.
“dar asta ne face să trăim aici ca și o armată de ocupație”
Chestia asta-i predominantă, într-adevăr, și ca mai toate fenomenele predominante într-o cultură, e refletată în limbaj. Expresii care pun omul în antiteză cu ce-l înconjoară întâlnim peste tot:
“A învinge natura”, “a cuceri spațiul cosmic”,” a îmblânzi natura”
Abordăm problemele sociale în termeni militari:
declarăm “război” consumului de droguri, vrem să “combatem” criminalitatea, să luptăm cu foametea mondială, să învingem corupția.
Interesant e că deși toate războaiele noastre nu duc la un rezultat favorabil, ne încăpățânăm să continuăm în același fel, din ce în ce mai îndârjiți.
Dar…
“You never change things by fighting the existing reality. To change something, build a new model that makes the existing model obsolete. ” -Buckminster Fuller
Fain articol ai scris :)
Păi… mulțumesc :)
Dar de unde incepe totul ? Nu ne nastem asa. Lasati liberi – de la nastere, vom forma o societate tribala, fara sa ne indice nimeni. Vedeti “copii strazii”. Si 1000 de alte exemple. La fel de natural cum animalele care traiesc in grup – nu le zice nimeni vreo filozofie despre cum trebuie sa traiasca.
Vad semnele si incercarile oamenilor de a forma comunitati, sau chiar si numai iluziile lor ca au acele comunitati in lumea moderna. Iluzia ca avem “o tara”.E normal sa cauti un “noi”, “noi romanii”. Sa dispara politia vedeti voi “tara”. Sau masina sa te considere inutil – atunci – din afara vei vedea o masina monstruoasa, nu o comunitate.
Dar nu stiu ce cauta – cei mai multi. Comunitate, libertate, participare, viata. Isi umplu viata cu “consum” fara sa stie ce cauta.
Mda… încercarea asta de a forma comunități se vede și la suporterii echipelor de fotbal.
Citesc blogul tau cu mare interes, dar mai gata cu neamurile.
Daca il mai bagi pe mosu’ in vreun articol, refuz sa mai citesc.
P.S. aia doi din poza sunt carismatici, dar chiar sex-simboluri?
“dar chiar sex-simboluri ?”
Asta pe fete să le întrebi ;)
O să mai apară moșu din când în când, ce să fac… Dar sper că observi că l-am și criticat un pic :p
Nu stiu ce cauta si nu au cum sa stie. Suntem animale domestice, sau copaci – altoiti. De foarte mici, suntem modificati. The Borg. In lipsa sistemului – cei mai multi vor incerca sa-l creeze din nou, atat stiu. Au uitat daca au fost vreodata altfel.
Da – si suporterii echipelor de fotbal, si orice grup de prieteni. Dar cultura masinii e prezenta chiar si acolo.
Scuze daca ma apuc sa scriu pe aici, in loc de un comentariu scriu o poveste :) Trupe rock, punkisti, anarhisti. Dar – tot nu vad in afara sistemului. Cei mai multi vad doar acea “revolutie” de care ziceai. Amfetamine in loc de barbiturice.
@ pai mei, @ gab
Voi chiar sunteti pe acelasi film :)) :D
Nu merge sa asimilezi revolutiile in gandire, stiintifice, tehnologice cu cele ale gloatei de oameni cu resentimente fata de sistem.
Si da, traim pentru putere, control si dominatie.
@ lex
Oare revolutiile în gandire, știintifice și tehnologice nu apar și ele tot pentru că oamenii care le produc nu sunt multumiți de starea lucrurilor (în gândire, știință, tehnologie)?
Și nu, nu toți trăiesc pentru putere, control și dominație.
“Political tags – such as royalist, communist, democrat, populist, fascist, liberal, conservative, and so forth – are never basic criteria. The human race divides politically into those who want people to be controlled and those who have no such desire.” -Robert A. Heinlein
Nu au legatura cu cei care au resentimente fata de sistemul social. Revolutiile in gandire si stiinta vin de la oameni intelectuali, nu de la activisti ca Guevarra. Cu ce a revolutionat Guevarra omenirea? nimic… doar a raspandit o minciuna si acum apare pe tricourile copiilor care se cred rebeli.
Putere in sens abstract, will to power.
@ lex
(Încă odată) observ refuzul sau incapacitatea de a vedea legăturile între fenomene.
Nici o revoluție nu e creată de *o* persoană sau câteva persoane “intelectuale”. Revoluția industrială nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi contribuit atâta lume, intelectuali sau nu. Dacă le-ar fi convenit modul în care munceau, cu plug și boi, nu și-ar fi bătut capul să găsească ceva mai bun. Nu e vorba de sistem social și tehnologie/știință/gândire, ci e vorba de cum *trăiesc* oamenii. De ce își doresc oamenii.
Cu ce a revoluționat Isus omenirea? Cred că nu toată populația globului e creștină, nu?
Eu continui să mizez pe “will to live”.
sa inteleg ca taranii aia idioti au contribuit cu ceva la revolutia industriala? faptul ca au fost utilizati ca forta de munca asta nu inseamna decat ca au fost unelte si ei la fel ca motorul cu abur.
mizezi pe will to live? atunci de ce iau oamenii riscuri care le-ar aduce moartea? de ce isi ucid semenii? putere desigur.
Vorbești de oamenii culturii noastre , nu de toți oamenii care trăiesc sau au trăit vreodată.
Lasă-mă cu Nietsche…
“Nietzsche appeals to many instances in which people and animals willingly risk their lives in order to promote their power, most notably in instances like competitive fighting and warfare. Once again, Nietzsche seems to take part of his inspiration from the ancient Homeric Greek texts he knew well: Greek heroes and aristocrats or “masters” did not desire mere living (they often died quite young and risked their lives in battle) but wanted power, glory, and greatness. ”
Aristocrats, masters, glory and greatness. Mi se pare că se încadrează în categoria celor care vor să conducă lumea, iar Grecia Antică, la fel ca Roma antică, sunt *foarte* parte a culturii noastre extrem de extinse.
Există totuși societăți care se bazează pe colaborare, nu pe competiție. Același tip de societăți în care ne-am dezvoltat ca și specie până la revoluția agricolă, și anume societățile tribale.
Cât despre alte specii, când se bat între ele se bat 1. pentru hrană, 2. pentru teritoriu (=hrană + specimene de sex opus = supraviețuire) 3. pentru a-și demonstra capacitatea de a apăra teritoriul și hrana în fața femelei, deci un pachet bun de gene care să ducă la supraviețuirea speciei.
Niciunde o dorință de putere la modul abstract :)
Will to live se referă la supraviețuirea speciei, nu neaparat a individului.
Intervin şi eu un pic.
Defapt locul de lângă Isus ar fi trebuit ocupat de Marx, singurul avantaj al lui Che este că-i mai mult un sex-simbol.
Dar revenind la Marx, acesta chiar a adus o revoluţie în gândire la fel de mare ca şi Isus.
Iar despre dorinţa de putere, control şi dominaţie, aceasta este o paradigmă pretutindeni întâlnită doar în cultura noastră, nu şi în cele tribale. Acolo se pune mai mult accentul pe comunitate, pe cooperare, pe conexiune.
@ gab
Cum , tătucu Marx nu-i sex-simbol? :))
http://2.bp.blogspot.com/_e5CENKp5eYU/R1LT-YQAckI/AAAAAAAAAcY/zd-fgISb-Y8/s1600-R/Marx.png
Măi, dacă zici tu… să-mi dau şi eu barba cu var?
:-|
Che Guevarra si comunismul – a facut apel la instictul tribal. A zis “noi”. Pentru noi. Fara stapani.
Toate armatele din lume fac apel la aceasta nevoie de a face parte din ceva – dar mint. Che era cinstit in privinta asta – dar lucrurile nu au iesit cum le visa. Comunismul – idee buna, doar cauta despre conditiile de lucru din 1900. Orice trib vezi – ai zice ca e comunism pur. Doar ca nu poate exista acel comunism pur si sa pastrezi toata distrugerea, legile si banii. Triburile nu aveau “bani”.
Ai nevoie totusi de niste sclavi pentru mentinerea utopiei tehnologice. Apoi “munca pentru toti” – ce slogan e asta.
Cine a zis ca te luam cu Nietzsche? Adler, Spinoza,etc – si ei au avut o viziune similara.
Nimeni nu neaga will to live, ci doar ca e un subset al will to power.
Da Gab, Marx trebuia sa fie acolo cu Isus, amandoi au revolutionat gandirea umana, desi activistii care le-au folosit ideile intr-un mod stupid.
Păi, cum să fie subset? Poţi trăi fără să ai putere, dar oare poţi avea putere fără să trăieşti?
@ Lex
Exact. Nietzsche, Adler, Spinoza, cine-o mai fi… toți se uită doar în cultura noastră și ajung la concluzile la care ajung, dar le fac să pară universal valabile.
E foarte usor sa respingi ce nu-ti place, nu e altruismul doar un efect al propriului interes? nu e doar un compromis pentru putere personala?
@Gab, poti sa ai putere fara sa traiesti, cred ca Soarele are destula putere :)
Cine zicea ceva de altruism? Eu nu cred în altruism.
Cât despre soare (mă bag iar eu :P ) are putere dar n-are dorință, nu ? Și-atunci “Will to power” pică.
Haha! Good point. Dar nu cred că se referea nimeni în discuţie de faţă la putere în sensul fizic de putere=energie/timp, ci mai degrabă la puterea de a controla, de a domina (după cum ai spus-o şi tu).
Pentru a controla şi a domina trebuie să ai voinţă, iar lucrurile care nu trăiesc nu prea au voinţă…
Merge si la obiecte ‘will to power’.
Cu alte cuvinte, şi obiectele au voinţă?
In intelegerea mea metafizica existenta este in permanenta schimbare, Heraclitus zicea “everything flows”. Obiectele sunt doar manifestari ale flow-ului sau Will-ului pe care omul le percepe ca fiind stabile cand defapt ele sunt everchanging.
Mi se pare cel puțin ciudat modul în care sari de la observația corectă că nimic nu e static și că totul e în permanentă mișcare la concluzia că există o voință în spatele acestei permanente mișcări.
Faza e ca ‘vointa’ suna de parca ar fi neaparat un actor in spate. ‘will’ in metafizica este sinonim mai mult cu ‘forta’ sau ‘energie’. Will to power e doar o alta forma prin care putem privi miscarea permanenta a existentei.
Despre – altruism. Un trib nu are indivizi. Lakota nu aveau nici cuvantul “eu”. Erau tot timpul “noi”. Cand ai constiinta “eu sunt tribul”, ce e aia “altruism” ? Cu toate astea – nu erau “multi si prosti”, “gloata”. Nu acceptau ordine de la nimeni. Si nici nu dadeau ordine , nu isi spuneau unii altora “cum sa traiasca”. Erau uniti de “ce e bine pentru trib e bine pentru mine” si invers. Nu exista separare. Seful era sef din respect nu pentru ca le era frica de el.
Lakota aia erau cam prosti se pare. Nu prea aveau notiuni filozofice despre ego, nu aveau aproape nimic defapt… d-aia sunt inexistenti pentru civilizatia umana.
Ei sunt proști pentru noi, iar noi suntem proști pentru ei. Nu prea au noțiuni similare cu ale noastre, dar au altele. Perspectiva ta e cam etnocentrică…
Poti spune ca e ‘etnocentrica’ dar alternativa la cultura occidentala si cea asiatica nu am vazut. Poti sa compari filozofia greaca sau germana cu ce zicale populare aveau lakota? nu prea cred.
Păi evident că poți să compari cultura noastră cu culturile tribale.
Le poți compara după o mulțime de criterii, dar până la urma urmei rezultatul comparației ține tot de condiționarea culturală a fiecăruia.