După atâtea subiecte sensibile m-am hotărât să scriu despre ceva mult mai frumos şi simplu: păsări.
Nu. Nu am luat-o razna de tot (încă). Ascultaţi doar puţin ce am de spus.
La şcoală am fost învăţat că evoluţia vertebratelor a fost cam după cum urmează: peşti -> amfibieni -> reptile -> păsări -> mamifere.
Între fiecare dintre aceste clase de animale există unele specii de trecere, iar între păsări şi mamifere se presupunea că este ornitorincul, care cică are şi cioc, depune şi ouă, dar în acelaşi timp are şi blană şi îşi hrăneşte puii cu lapte, secretat desigur de glandele mamare, ceea ce îl face să fie un mamifer.
Ei bine, informaţia asta-i puţin învechită. Puţin învechită cam cu 50 de ani. În primul rând, mamiferele nu se trag din păsări, ci ambele se trag din reptile. Şi în al doilea rând, normal, ornitorincul nu este jumătate pasăre / jumătate mamifer, ci este un simplu mamifer. Şi nu are cioc, ci bot.
Cam atât despre ornitorinc. Dar cum rămâne cu păsările? De ce vreau să scriu despre ele?
Păi, odată ce am aflat că defapt nu sunt o clasă de animale mai puţin evoluată decât mamiferele, ci o clasă de animale care doar a evoluat diferit de mamifere, am început să mă uit la ele cu ceva mai multă atenţie. Şi am observat unele asemănări: ambele au sânge cald, penele şi blana îndeplinesc uneori cam acelaşi rol, şi parcă mai erau şi altele, nu mai ştiu.
Chiar ieri am scris despre testul oglinzii de determinare a conştiinţei de sine. Pe lista speciilor care pot trece testul oglinzii se afla şi un animal care nu este mamifer. Puteţi ghici ce este? Da, o pasăre: coţofana. Ce ziceţi de asta?
Păsările din familia corbului, din care face parte şi coţofana, sunt în general considerate ca fiind cam cele mai deştepte dintre păsări, corbul şi cioara de semănătură dovedind chiar abilităţi de folosire a uneltelor.
În ultima vreme apar din ce în ce mai multe dovezi că păsările sunt mai avansate din punct de vedere neurologic decât se credea până acum. Din cauza asta, în 2002 s-a trecut la un nou set de denumiri pentru diversele zone ale creierului de pasăre, denumiri care să reflecte această nouă înţelegere. Mai multe detalii aici.
8 Comentarii
http://www.youtube.com/watch?v=y_8hPcnGeCI in caz ca nu l-ai vazut.
daca tot s-a facut testul constientei de sine, ar trebui sa se faca si cel al inconstientei de sine, in special la presupusii homo sapiens.
N-am văzut până acum clipul. Foarte tare.
Iar despre Homo Sapiens, nu cred că este o problemă cu ei în general. Au trăit peste 95% din istoria lor aici în mod sustenabil. Problema e doar cu cultura noastră “civilizată”.
mda, ai dreptate, dar depinde de pretentiile pe care le ai de la homo sapiensi, si care oricum tin de subiectivitate. Eu as dori sa traim intr-un mod despre care se poate spune ca este ceva mai bun decat “sustenabil”.
Trebuie să fiu şi eu de acord cu tine.
Şi eu vreau mai mult decât sustenabil, dar asta e doar o primă cerinţă, una care trebuie neapărat îndeplinită.
’cause sharing is caring, cateva site-uri faine cu si despre pasari:
http://www.birddigiscoper.com
thetinyaviary.blogspot.com
http://www.birdphoto.cz/?lang=cz
Mai am in bookmarks, dar prea multe miros a spam.
Mda, chiar a rămas prins comentariul în filtrul de spam.
Mulţumesc pentru adrese. Foarte interesante şi frumoase.
Tot din familia corbului, și tot alături de primate, stăncuțele (Corvus monedula), în principal cele tinere, își împart hrana cu alți indivizi, indiferent de sex sau legatură de rudenie, pentru a evita conflictele sau ca mijloc de interacțiune socială.
Lucru care nu se întâmplă la membrii multor alte specii, care concurează pentru același tip de hrană pentru supraviețuire, deci n-o împart decât cu membrii “familiei”.
Foarte simpatic.