Întâi şi întâi, mă simt nevoit să menţionez că nu sunt deloc o persoană religioasă. Povestea Genezei mă interesează strict din punct de vedere antropologic. Cred că s-ar putea spune că este printre cele mai răspândite poveşti din cultura noastră, aşa că de ce să nu-i arunc o privire mai atentă?
Ce îmi sare mie în ochi din povestea asta e faptul că agricultura este privită ca un blestem aruncat asupra noastră. În plus, Cain fermierul este personajul negativ, deci în mod clar agricultura nu e privită cu ochi buni. Ţineţi minte ideea asta, o să revin la ea.
Acum, gândiţi-vă la cum e percepută agricultura în cultura noastră. Invenţia agriculturii este considerată cea mai mare binecuvântare din toată istoria umanităţii. Agricultura este defapt percepută ca fiind singurul stil de viaţă cu adevărat uman de a trăi, ca fiind diferenţa fundamentală dintre om şi animal. Din cauza asta, popoarele indigene care nu practică agricultura sunt chiar considerate a fi oarecum sub-umane.
Sesizaţi contradicţia? Agricultura — binecuvântare sau blestem. Cum pot aceste două perspective total contradictorii să existe una alături de cealaltă în cultura noastră?
Notă: eu nu cred nici că agricultura este un blestem şi nici că-i o binecuvântare. Cu toate că în general nu prea îmi place agricultura intensivă, există anumite forme de agricultură cum ar fi permacultura care sunt mult mai “sustainable”.
6 Comentarii
“Abel era păstorul unei turme, dar Cain cultiva pământul. În timp, Cain a i-a oferit Domnului ca jertfă o parte din roadele pământului. Și Abel i-a oferit Domnului miei nou-născuți din turma sa. Domnul a primit jertfa lui Abel, dar nu și cea a lui Cain iar acesta din urmă s-a înfuriat. Domnul l-a întrebat pe Cain de ce s-a înfuriat: ‘dacă vei face bine, nu-ți va fi acceptată jertfa? Dar dacă nu faci bine, păcatul pândește la ușă. Te dorește dar trebuie să îl înfrângi’. Cain îi spune fratelui său Abel: ‘Să mergem pe câmp’ și când au ajuns acolo, Cain l-a atacat pe Abel și l-a omorât.”
“In Daniel Quinn’s book Ishmael, the biblical story is interpreted as a tale with roots in the emergence of agriculture, where Abel is seen as symbolic of the hunter-gatherer societies that was in majority, and Cain as the then-new and emerging farming cultures.” -Wikipedia, din articolul despre Cain și Abel
Poate ca e un fapt, poate ca nu– nu stiu atata istorie. Dar am citit o ipoteză care zice ca povestea Genezei, aceeași pentru creștini, evrei și musulmani, e o poveste împrumutată de aceștia, oameni ai civilizației noastre. Iar cei care au spus această poveste pentru prima data erau “de cealalta parte a baricadei”, erau acei Abel-i, popoarele semi-nomade care trăiau în zona Semilunei Fertile înainte de revoluția agricolă, înainte ca niște Cain-i să înceapă să-și dorească să stăpânească pământul, să îl cultive pentru a putea trăi independent de ce le oferea acesta, de ce le ofereau “zeii”, să-și “ia destinul în propriile mâini”.
Poate că de aici și această contradicție. Agricultura e o binecuvântare pentru că permite Cain-ilor să fie independenți (cred ei) de resursele de hrană deja existente, insuficiente pentru numărul crescând de Cain-i. Dar începutul poveștii e spusă din perspectiva unor Abel-i. Cain e blestemat să trebuiască să lucreze pământul pentru supraviețuire și nu mai știe/ zeii nu îi mai permit să trăiască altfel, să aibă o viață ușoară și împăcată.
Geneza este, așadar, o poveste spusă inițial de către acei păstori, semi-nomazi, ca Abel, despre originea “urmașilor lui Cain”. Aceștia au adoptat-o și au adaptat-o, au dus-o mai departe, au format-o conform culturii lor, perspectiva lui Abel ne-mai având o continuare, pentru că acesta, împreună cu ai lui, a fost omorât sau înglobat în cultura Cain-ilor.
Dap! E clar că povestea nu e scrisă din perspectiva culturii noastre. Dacă ar fi fost aşa, Căderea s-ar fi chemat Ascensiunea sau Eliberarea :)
Foarte interesante posturi ai, sunt un “must”. :)
Păi, ce să zic? Mulţumesc. Tu nu blogui?
De asemenea, in povestea genezei avem o descriere a inceputului patriarhatului, ce este o urmare a revolutiei agricole.”16. Iar femeii i-a zis: “Voi înmulţi mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naşte copii; atrasă vei fi către bărbatul tău şi el te va stăpâni”. “
Păi, bun. Dar aici avem o congruenţă de valori, care este de aşteptat pentru cea mai răspândită poveste din cultura noastră.
Partea surprinzătoare este opoziţia de valori în ceea ce priveşte agricultura.