Ascultam acum câteva zile pe Guerilla cum că, dacă fiecare om de pe planetă ar planta câte doi copaci pe an, în nuştiu câţi ani (foarte puţini), s-ar ajunge ca întinderea pădurilor să fie la fel de mare cum era înainte de a se apuca omul de treabă.
Înainte:
Acum:
Acum, asta demonstrează o înţelegere nu foarte exactă a ceea ce se întâmplă aici. Eu nu îi condamn. Pentru cei care trăiesc în oraşe de milioane de locuitori, şi care cred că ouăle vin de la supermarket, realităţile biologice care ne înconjoară pot fi mai greu de văzut.
Problema cu cei doi copaci plantaţi este următoarea: dacă asta chiar s-ar întâmpla, şi s-ar reveni la întinderea originară a pădurilor, o foarte mare parte din cei peste şase miliarde de locuitori ai planetei ar muri de foame destul de repede.
Pădurile sunt mult mai puţin eficiente în a produce hrană umană decât un teren cultivat. Iar, contrar opiniei generale, pădurile nu au fost distruse din greşeală. Au fost distruse pentru că ocupau teren de care noi aveam nevoie, teren care era defapt proprietatea noastră.
Notă: Nu spun că revenirea la întinderea originară a pădurilor ar un lucru rău, şi nu spun nici că ar fi un lucru bun. Spun doar că nu văd cum s-ar putea realiza fără o reducere a populaţiei.
9 Comentarii
Dragut si real punctul tau de vedere….numai ca nu trebuie omis urmatorul aspect: printre numeroasele roluri …padurile au si rolul de a oferi oxigen, retin praful etc (acum depinde de specie si amplasament…dar noi vb la modul gen)…deci sunt benefice sanatatii umane si a planetei……
Incalzirea globala de care sufera planeta noastra se datoreaza si reducerii masive a nr de paduri…..Uitat-te la noi in tara ce se intampla …ca se taie padurea din x zona pt nu stiu ce.si ulterior se “trezesc” ca le “pleaca” casa la vale la cea mai mica ploaie
Votez pt paduri…….dar nu ignor si punctul tau de vedere….
ideea e ca trebuie facute toate cu cap ;)….
Toate cele buneee
lumea a evoluat, sunt produse alimentare care nu au nici o legatura cu terenul arabil ci mai mult cu industria chimica.
deci, din punctul asta de vedere nu ar fi nici o problema cu redarea terenurilor agricole impaduririi.
vot pentru terenul arabil.
Dragă lupule anonim, ai ceva exemple de produse alimentare făcute doar de industria chimică, pornind de la materie anorganică? Sunt foarte curios.
Impresia mea e că industria chimică alimentară are mai mult rolul de a aduce modificări materiei organice animale sau vegetale care este deja disponibilă.
Ideea că omul este separat şi poate trăi independent de restul comunităţii vieţii e un mit specific doar culturii noastre.
budinca de la Dr. Otker
supele knor, maggi etc
Draga Lupule cel Rau,
Nu stiu daca ai citit vreodata lista de ingrediente scrisa cu litere micutze pe ambalajele produselor mentionate de tine. Daca nu ai facut-o pana acum, te invit sa o faci, caci vei afla lucruri surprinzatoare.
Sa luam de exemplu budinca. Ea nu creste in plic, direct pe raftul super-marketului. Ingredientul de baza al acesteia este amidonul , iar asta e o chestie care e facuta, in cazul budincii, din porumb. Si porumbul de unde crezi ca vine, oare? Creste si el pe raftul super-marketului? Nu! El vine de pe camp. De pe terenul arabil.
Ce mai contine oare budinca? Niste zahar, oare? Da, parca e dulce. Si ala, tot din trestie sau sfecla de zahar se face.
Ok. Hai acuma sa facem un experiment simplu. Incearca sa-ti facu tu frumos o budinca din plic, numa scoate amidonul si zaharul, lasa doar restul ingredientelor, care probabil toate provin direct din industria chimica. Sa-mi povestesti aici ce iese! A, si sa o faci cu apa, ca vaca nu poa sa dea lapte daca nu paste si ea ceva, sau nu manca niste grane provenite…de unde oare? ia sa vedem, ghicesti?
Sa luam supele acum.
Supele concentrate se numesc asa pentru ca la inceput au constituit o cantitate imensa de supa, facuta cu legume si tot ce trebe (chestii care cresc pe camp, nu in fabrica) Supa aia multa este apoi e secata si i se adauga chimicalele de rigoare, astfel ca tu sa poti folosi supa aia si dupa 5 ani dupa ce a fost produsa/ambalata, si sa te bucuri de gustul ei intens si de culoarea ei frumoasa.
Chimicalele astea de care zici tu, si pe care te bazezi pentru a duce o viata lunga si sanatoasa, se numesc “aditivi alimentari”. Uite , sunt dragutza si iti spun si ce inseamna asta:
“Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic (incluzand modificari organoleptice) in timpul producerii, procesarii, prepararii, tratarii, impachetarii, ambalarii, transportului si stocarii unui aliment, devenind un component sau afectand intr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. ”
Pe romaneste: nu poti manca aditivi alimentari goi, ca mori. de-ala le zice “aditivi”. Se adauga la alimentele alea care cresc pe camp :)
Uite, aici poti citi mai mult, dar e suficient sa cauti pe google, si o sa gasesti o gramada de articole. Toate duc la concluzia ca aditivii alimentari te cam fac sa te imbolnavesti, si nu vrem asta, lupule :)
N-o lua personal. Aşa-i ea câteodată, mai răutăcioasă :) . Totuşi, punctul ei de vedere mi se pare foarte valid.
Trebuie sa mai mentionez un lucru. Parerea mea este ca exista mult prea mult teren folosit pentru agricultura si n-ar fi rau sa se mai renunte la o parte din el, in favoarea padurilor. Asta pentru ca in momentul de fata exista o supraproductie de mancare, supraproductie de orice, indiferent de ce se spune in media (ca e seceta si nu s-a facut graul, ca au fost inundatii si s-a stricat recolta de porumb). Toate astea sunt fenomene locale, insa pe plan mondial recoltele produse prin agricultura intensiva cresc bine-mersi.
Dar se stie ca cea mai mare parte din hrana nu este folosita, ci aruncata.
La fel ca toate resursele globului, si hrana e folosita disproportionat. Mi-a zis cineva ca gunoiul produs de Londra intr-o saptamana ar hrani Somalia timp de doi ani. E ceva… Din pacate nu ma pot gandi la nici o solutie, si e prea usor sa critici.
http://artsci.wustl.edu/~anthro/articles/09harvest.html
Dacă nu oferi un rezumat oricât de mic, mi-e teamă că nu-ți vei propaga foarte bine ideea.